luni, 20 decembrie 2010

Constat cu stupoare că tot mai mult pe lumea ce ne înconjoară, există o lipsă acută de valori. Spun acest lucru cu o referire directă la valorile spirituale, cele materiale intră în discuţie tangenţial.
Văd că nu mai sunt apreciate spiritul de sacrificiu şi dorinţa de transcendentalitate a spiritului în planuri superioare. Trăim, de dimineaţa, până seara, o continuă luptă după afirmare pe nişte planuri pe care, anticii, clasicii, contemporanii şi puţinii autori actuali le definesc ca fiind grosiere, lipsite de sens şi noimă, finalitatea accesării lor fiind lipsa de satisfacţie, cercul vicios generat constituind motorul unui sens lipsit de consistenţă emoţională al vieţii.
Mai pe şleau vorbesc de goana după bani, după LOCUL UNU, după recunoaşterea semenilor. Nu contest atât de mult această goană furibundă, ci ( cu mare atenţie a se citi ) metodele lipsite de moralitate folosite pentru accesiunea aceasta furibundă. Unde să mai găsim exemple din acel mult lăudat Autocontrol ( diferenţa fundamentală ce ne separă de regnul animalier ), unde să mai găsim dragostea faţă de aproape, laudată, cerută, recomandată de atâtea religii majore ( a se vedea creştinismul, budismul, mahomedanismul, etc. ) unde să gasim liniştea familiei, ca fiind criteriul de bază al sensului vieţii, încununată de primul sărut dat nepoţilor, continuată cu poveştile spuse de noi în calitate de bunici.
Vă întreb pe voi, fraţilor, pentru că mie îmi este tot mai greu să identific aceste valori pe care le-am primit de la părinţi, le-am cizelat şi finisat prin studiul cărţilor, valori în a căror căutare m-au ajutat unii profesori şi prieteni.
Vreau să cred că sensul vieţii este acela de a face o casă, de a sădi un pom şi de a creşte un OM ( conform definiţiei date de Kipling ). Cred că a venit timpul ca eu, el , ... noi să începem să construim lumea pe care ne-o dorim, cred că pueterea exemplului trebuie promovată, cred că aşa vom reuşi.
Am noroc că am prieteni de la care să învăţ cum să gestionez aceste valori, am noroc că mi-au arătat capcanele pe care le crează goana după banul mult şi infatuarea.
Îmi doresc o lume mai bună pentru copiii mei, o lume de care ei să fie mulţumiţi şi voi face primul pas, voi înceta să mă vait şi voi începe să construiesc. Aşa să-mi ajute Dumnezeu !
Domine noster, ubi sunt tenebre. Fiat Lux.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Salutus!

Unknown spunea...

Unde ti-ai tinut ascunsa partea asta pana acum? :)